Ajută-mă, Doamne, când vine cel rău
Să semene-n cuget mândrie,
Să-i spun cu tărie căci sunt servul Tău
Și vreau să-Ți slujesc numai Ție!
/:Căci nu înălțarea mi-e rostul acum
În veacul iubirii de sine,
Eu vreau toată ființa sub cruce să-mi pun,
Să faci doar ce vrei Tu din mine! :/
Eu nu am nimic ce să nu fi primit;
În har eu exist, doar prin Tine.
Și dacă, Isuse, atât m-ai iubit,
Cu ce să mă laud eu, Stăpâne?
Aș vrea să nu-mi fie-osteneala-n zadar,
Te rog să nu-mi iei bucuria,
Căci Tu, Doamne, celor smeriți le dai har
Și pui preț căderii, mândria!
Sub brațul Tău sfânt vreau să mă umilesc,
În Tine să-mi aflu plăcerea,
Căci de nu lupta-voi umil să trăiesc,
Eu știu căci m-așteaptă căderea!